„Distragerea, sub orice formă, ajută la suprimarea sau cel puțin la atenuarea fricii de dispariție pentru o vreme. Fiecare obiectiv, fiecare dorință neîmplinită, fiecare ambiție este potrivită ca o distragere a atenției de la frica de extincție, care este prețul identificării. Distragerea este stimulentul ego-ului prin excelență. Ea face ca visul separării să pară real pentru o vreme și, astfel, își prelungește propria existență iluzorie.
Fiecare entitate din Cel de-al Doilea Cerc al Creației ia stimulentul numit distragere a atenției, iar și iar, pentru că toate știu: Funcționează imediat! Mai mult, este întotdeauna disponibil, pentru că este doar la o iluzie distanță.
Chiar dacă o entitate își dă seama de principiul distragerii după foarte, foarte mult timp și jură cu fervoare: „Niciodată din nou! Destul este destul!”, ei bine, atunci destul este departe de a fi destul. La urma urmei, căutarea adevărului este o distragere de primă clasă, nu-i așa?”
Din „Althar Suprareal – Master Class”