„De fapt, fiecare emanație poate da naștere la alte emanații, creând un fel de arbore genealogic ramificat. Iar fiecare emanație are o idee despre sine bazată pe iluzii, pe care trebuie să o confirme prin percepții mereu noi. Pe scurt:
Fiecare emanație este bântuită de aceeași teamă constantă de dispariție ca și ego-ul său mamă.
În această schemă s-ar putea recunoaște, mereu popularul păcat originar. Dar, așa cum se întâmplă aproape întotdeauna, nu este suficient să dai vina pe strămoșii tăi pentru propria ta nefericire. La urma urmei, fiecare emanație are posibilitatea de a vedea lucrurile așa cum sunt ele cu adevărat în fiecare moment.
S-ar putea spune că fiecare emanație își trăiește propriul vis în vis. Este important să înțelegem că fiecare emanație este, în cele din urmă, protagonistul principal al unui sub-somn al sinelui adevărat. Este, prin urmare, o uriașă harababură de vise care, ca să fie și mai rău, se influențează și între ele. Astfel, putem spune:
Ce harababură!”
Din „Althar Suprareal – Master Class”